Top 10 locuri din lume pe care nu le poti vizita!

Secrete bine pazite, mituri si legende nascute pe seama lor. Sunt locuri demne de scenarii de film, despre care se cunosc foarte putine lucruri.

10. Mezhgorye
Muntele Yamantau si orasul Mezhgorye (cunoscut in trecut sub numele de Beloretsk-15 si Beloretsk 16) ascund unul dintre cele mai mari secrete ale Rusiei.
Se znoveste ca muntele Yamantau are legatura cu expresia "Mana Moarta". Mai exact, cu puterea de comanda nucleara si sistemul de control al rachetelor strategice.
Suna foarte mult a proiect subteran secret, in cazul unui razboi nuclear.

9. Arhivele secrete ale Vaticanului
Biblioteca Vaticanului. Este cea mai misterioasa institutie din tot statul papal. Cei aproape 50 de km de rafturi pline cu documente au "reputatia" de a ascunde informatii despre scandaluri in care au fost implicate personalitati importante, secrete si descoperiri dintre cele mai socante, toate pastrate in siguranta de-a lungul a secole de tacere si discretie.

8. Clubul 33
Walt Disney a simtit nevoia unui loc privat, special, in care sa se poata intretine cu sponsorii sau alti oaspeti. Prin urmare, in 1967, a luat nastere Clubul Exclusivist. Dupa moartea sa, Disney Land a decis ca acest Club 33 sa fie deschis numai pentru membrii speciali si oaspetii lor. Exclusiv, pe baza unei legitimatii. Misterul? In iunie 2007, lista de asteptare pentru cei care doreau sa devina membri era veche de 14 ani. Ea s-a inchis in aprilie/mai 2007, astfel ca nimeni nu stie cum poate avea acces in clubul lui Walt Disney.

7. Moscova. Metroul 2
Rusia are un sistem secret de linii de metrou care sunt paralele cu cele ale metroului public din Moscova. Lungimea Metroului 2 se zvnoneste ca ar depasi-o chiar si pe cea a celui public. Se spune care are 4 linii si 50 pana la 200 de metri adancime si ca face legatura intre Kremlin si cartierul Serviciului General de Securitate, aeroporul Vnukovo 2 si un oras subteran la Ramenki, la care se adauga alte locuri de importanta nationala. In 1994, mai multi lucratori de la serviciul urban au gasit accidental urme ale sistemului subteran. Cu toate acestea, nu au fost facute publice prea multe informatii.

6. White's Gentlemen's Club
White's este un club londonez al gentlemenilor, construit in 1693 de un imigrant italian, Francesco Bianco. La inceput, aici se vindea ciocolata calda, o delicatesa rara si foarte scumpa la vremea respectiva.
In secolul al XIX-lea, cladirea era exclusiv destinata tinerilor gentlemeni provenind din inalta societate. Teoretic, toti domnii la moda aveau statutul de membru, dar practic numai cei foarte influenti aveau acces. Astazi este cunoscut mai mult ca un loc de socializare si jocuri de noroc. Ca si in cazul clubului lui Walt Disney, insa, nu se stie nimic despre cum poti sa ajungi membru.

5. Aria 51
Aria 51 este cunoscuta pentru natura secreta si incontestabila legatura ca studii clasificate despre fenomene neobisnuite. Asa se face ca a devenit un punct de interes pentru teoriile moderne legate de OZN-uri. Localizata langa Lacul Groom, este o mare baza militara secreta care sustine dezvoltarea testelor experimentale si a sistemelor de arme. Perimetrul de securitate este pazit de forte militare private. Baza nu apare pe nicio harta publica a Statelor Unite. Cine incearca sa patrunda in aria de securitate risca sa fie ucis.

4. Camera 39
Aparuta in 1970, Camera 39 este una dintre cele mai secrete organizatii din lume. Misiunea ei: sa obtina sustinere straina pentru regimul nord-coreean al lui Kim Jong II , liderul suprem al Coreei de Nord. Puternica entitate care exista de zeci de ani, este banuita ca ar scoate fonduri din contrafaceri si contrabanda cu droguri si arme. Banii sunt folositi de Kim, potrivit expertilor, numai ca sa cumpere loialitatea oficialilor de rang inalt si sa pastreze controlul asupra tarii. Camera 39 se banuieste ca este localizata intr-o cladire a Partidului Muncitorilor din Pyongyang.

3. Marele Altar Ise
Marele Altar Ise este considerat unul dintre cele mai sacre locuri din Japonia. Dedicat zeitei Soarelui, Amaterasu, este cunoscut inca din anul 4 i.H. Altarul este daramat si reconstruit o data la 20 de ani, ca parte a convingerilor Shinto despre moarte si reinnoire a naturii. Singurele persoane care au acces in templu sunt membrii familiei regale si inaltii preotii.

2. Mount Weather
La 74 de km distanta de Washington DC, exista o baza militara secreta, localizata in adancurile unui munte, langa o localitatea rurala Bluemont, Virginia.
Mount Weather este de fapt un oras subteran. Aici se presupune ca sunt strazi, cafenele si spitale, un sistem propriu de purificare a apei, cladiri de birouri, un mic lac cu apa proaspata din izvoarele subterane si chiar un sistem de televiziune. Toate controlate de Agentia Federala a Managementului de Urgenta. In cazul unui razboi nuclear, presedintele, cabinetul sau si restul Biroului Executiv s-ar putea muta in Mount Weather.

1. Menwith Hill
Este un loc aflat sub administratia Fortelor Aeriene Britanice, cunoscut pentru legaturile cu reteaua de spionaj Echelon. Baza Menwith Hill este langa Harrogate in nordul Yorkshire-ului, Anglia. Este cea mai mare statie de monitorizare electronica din lume, care deserveste atat Regatul Unit al Marii Britanii, cat si Statele Unite. Aici este cheia retelei mondiale de supraveghere electronica si spargerea codurilor secrete, adica ceea ce se numeste "hacking".

Daca ajungeti sa vedeti vre-unul din aceste locuri sa ne povestiti si noua! :P

Eclipsa de luna... totala.

O eclipsa totala de luna a fost vizibila marti dimineata in vestul Europei, America Centrala si America de Nord. In timpul acestui fenomen rar, Luna a prezentat o culoare roz, aramie si chiar rosu sangeriu, cauzata de devierea razelor solare, acestea trecand prin atmosfera Pamantului, scrie AFP. 
A fost prima eclipsa de acest fel care a coincis cu solstitiul de iarna, din 1638 incoace.
Eclipsa totala de luna nu a fost vizibila din Romania.

Eclipsa totala poate avea loc numai atunci cand este luna plina. Cand Soarele, Pamantul si Luna sunt aliniate perfect, Luna ar putea fi temporar lipsita de lumina Soarelui atunci cand trece in conul de umbra al Pamantului.

Iata ce fenomene astronomice pot fi vazute si din tara noastra in 2011, potrivit Observatorului Astronomic "Vasile Urseanu":
- Eclipsa partiala de Soare care se va produce pe 4 ianuarie 2011
- Eclipsa totala de Luna in 15-16 iunie 2011

- Planeta Saturn se poate vedea cel mai bine intre lunile martie si iunie, iar Jupiter intre septembrie si decembrie. Venus apare pe cerul de seara in luna septembrie si ramane acolo restul anului.

- La inceputul lunii mai pe cerul de dimineata se vor afla patru planete: Venus, Jupiter, Marte si Mercur. Venus si Jupiter se vor afla foarte aproape una de alta in zilele de 11, 12 si 13 mai.

Sursa: hotnews.ro

Cele mai urate... statui...

Atunci cand calatorim vrem sa gasim locuri si imagini care sa ne bucure privirea, insa mai sunt si "rateuri" de care putem da in calatoriile noastre de descoperire, ca de exemplu... cele mai urate statui...

In acest colaj gasiti: un tanar care f... o broasca testoasa (ar fi trebuit sa calareasca), un craniu care-i face acelasi lucru unui barbat in Praga, dragostea eterna din Thailanda, "boratorul" din Londra, o "frumoasa" Brigitte in Saint-Tropez, un mare rahat din San Jose (si scump...500000$) care ar fi trebuit sa reprezinte zeul mezo-american Quetzalcoatl - o figura importanta pentru civilizatiile precolumbiene,

un cal albastru, inalt de opt metri, cu ochii stralucitori si cu organe genitale proeminente ..din Denver, un monument inchinat ...gandacilor in Alabama, un porc calugar, o combinatie intre o cicatrice urata si un organ sexual feminin (prezentand... unul dintre turnurile gemene in mijlocul caruia se scurge o lacrima) in Puerto Rico, un cuplu gol dintr-un hotel din Londra, barbati urinand... Praga...

Si mai sunt: statuia lui Petru cel Mare (Teribilul), o veche statuie sovietica aurita si modernizata astfel incat se invarte dupa soare in capitala Turkmenistanului, monumentul renasterii africane din Sengal (asta nu mi s-a parut urata, dar este condamnata pentru stilul artistic pseudo-sovietic şi ţinuta sumară a femeii)...

Cred ca intre acestea si-ar fi facut loc si "Cartoful tras in teapa" sau "scobitoarea cu maslina" cum este numit monumentul din Piata Revolutiei, Crucea Secolului, supranumita si biscuitul, nasturele sau aspirina gaurita de la Televiziune, "Cheliosii" intemeietori ai UE din... Herastrau, lalelele (din care deja una rupta) din Panelimon Iancului ce are asociata "metafora vietii" din Cosbuc, monumentele colorate din Otopeni... . Specialistii (?) mai amintesc de statuia lui Charles de Gaulle din piata cu acelasi nume (alintata "Ospatarul"), precum si de bustul liderului turc Atatürk prost amplasat chiar pe Calea Victoriei, stradă înfiinţată după ce România şi-a câştigat independenţa în urma războiul cu turcii, din 1877...

Sursa: travel.descopera.ro, adevarul...

Flori...

Varful Ciucas

Am trezit soarele dimineata cu urcatul nostru pe munte, iar la sfarsitul zilei l-am trimis la culcare...

Acum trebuie sa recunosc ca nu am plecat chiar asa dimineata, doar era week-end... insa la ora 10 urcam deja. Mixul de verde etern al brazilor amestecat cu galbenul si ruginiul foioaselor creeaza tablouri pe care le vezi fara a merge la vreo expozitie. Ici-colo, la baza, cateva stancute, spre varf mai multe... urcam din greu portiuni abrupte sau mergem ca niste "pitici misto" acolo unde suflul ne lasa...

Ma opream din cand in cand sa pun in aparatul foto cateva din bucuriile retinei... ace de brad cu ace de gheata... stanci in forme ciudate... efortul nostru... "piti" la munte (Reporterul:" De ce ai ales sa mergi pe munte astazi?" Piti: "Mi s-a spus ca este un Mall in varf si sunt reduceri!) ... peisaje ca-n basm...

Asa am mers si noi; peste sapte deluri/munti si sapte vai... am cucerit varful visat sau nu in noapte dinainte... ne-am bucurat de privelistea de-acolo in bataia vantului si de reusita... si am inceput coborarea pe un alt traseu...

Am ales sa curatam un drum forestier, astfel incat am adunat cinci saci mari de pet-uti, doze de bere, hartii si alte prostii... am scapat un copac pe care cativa liceeni voiau sa-si lase singura amprenta posibila " Ion+Maria=Love"... am privit mahniti cum nimeni din cei cam o suta de oameni cu care ne-am intalnit nu a pus mana sa ia macar o hartie... ne-am bucurat cand, exact la final, a oprit o masina (noua, curata, stil american...) langa noi si niste baieti (din Bucuresti) sau oferit sa ne ia sacii! Respect!

Am ajuns acasa rupti... insa nici asta, nici infrangerea Craiovei (!) nu ne-au rapit zambetul cu care am adormit...

Remenber: Thailanda & Cambodjia - Jungla 2

Am inghetat putin azi noapte...pe la 2.00... a trebuit sa ne bagam in sacii de dormit si s-a rezolvat...

Dimineata... cafea, mic dejun pregatit de Lek.

Plecam spre elefanti. Ne luam la revedere de la gazdele noastre. Satul are aproximaativ 100 de suflete. O parte din ei pleaca echipati cu niste “sici”la taiat de... nu stiu ce! :)

Urcam si coboram iar.Pesisajul, aseanator cu cel de ieri parca e rupt din “Apocalypto”. Alina reia suflul greu de ieri, insa tot ambitioasa ramane. Ne tinem bine. Mergem pret de vreo 40 de minute si ajungem la albia raului unde se adapau...elefantiiiiii!

Nuh era acolo deja. Facea “bambula”- pluta din bambus lunga de vreo 6-7 m si lata de 1m jumate – cu care vom cobora pe rau. Il ajut sa lege si sa taie niste bambus. Chiar ii ofer primul ajutor :)) atunci cand se taie la un deget, adica ii pun un plasture din bagajul meu! :P

Pluta e gata. O probam. Rezista.

Ne cocotzam pe elefanti. Eu cu Recu si Bondarica, Marius cu Adela si cu un alt ghid al elefantilor. Pornim prin albia raului fascinati de acesti uriasi.

Peisajul e superb. Traversam raul din cand in cand admirandu-l. Cel care avea grija de elefantul nostru ne lasa singuri si merge pe mal, urcand pe stanci si prin copaci...

Lek si Nuh ne depasesc cu pluta. Ne vor astepta aproape de un alt sat Lakhu. Mergem mai bine de o ora pana dam de ei. Schimbam elefantii cu pluta.

Nu mergem mult si ne oprim in sat. Lek ne-a spus ca e anul nou la ei :)) asa ca trebuie sa bem fara sa refuzam. Sunt foarte prietenosi. Ne dau si mancare. Facem poze cu fiecare din familia sefului, care cu iertare sa-i fie dar era cam beat... :) Bem iar “magic water”; barbatii trebuie sa dea paharul peste cap. Alina e si ea mai barbata. Am tras vreo 7-8 shot-uri! e ca o tzuica, dar diferita la gust. Seful tribului e foarte... pupacios si-i place sa i se faca poze!

Ne luam la revedere si de la ei si plecam cu plutaaaa..... bambulaaaa....

Apa nu este foarte adanca; uneori are cativa metri,alteori dam de stanci, mai sunt altele pe care trebuie sa le ocolim. Stam in picioare si pastram echilibrul, carmind tot din bete de bambus. Lek e in spate, Nuh in fata, iar cate unul dintre noi in fata lui Lek ajutand la carma.

Sunt portiuni in care apa este foarte rapida, nu reusim sa evitam o stanca si ne blocam. Sar in apa, dar e prea adanca pentru mine. Strig sa-mi arunce vesta... imi prind vesta si pun umarul la propriu si la figurat pentru a urni pluta... Lucram ca o echipa, Marius ca imparatul sta pe pluta! Am urnit-o. Pretul? Cateva zgarieturi si vanatai... mai tarziu s-au dovedit a fi nu doar cateva...

Asa am mers cateva ore prin peisajul acela superb... avem poze de peste tot, daar ca va fi probabil o sesiune diferita... cea de poze... avem si ceva fimulete asa ca va fi si mai interesant...

Ne-am intors in Chiang Mai obositi, dar happy... Pe drum s-a dormit la greu!:) Pe drum Lek m-a intrebat daca vreau sa merg la “sex-karaoke”, cu gesturi explicite. L-am refuzat.

Seara sesiune de shopping, dupa una de masaj mai putin reusita ca cea de acum doua zile.

Tuc-tuc... Tuccccccccc-tuuucccccccc-tuuuuuuuuuuuuuuuccccccc si 3 minute eram acasa, nu in juma' de ora cat am fi facut pe jos. “Tuc-tucul” e un fel de caleasca mai mica trasa de o motocicletaaaaa.... tuc-tuuuuuuuuuuc....

Bagaj. Maine plecam spre Bangkok si de acolo spre Cambodjia...Somn... sfooorrrrrrrrr...

Remember: Thailanda & Cambodjia - Jungla

Stam langa foc. Lek ne vorbeste despre Thailanda... Chaolin, Lisu, Lakhu, Aka, Mu, Yo...
Ne-a gatit. Avem retetele toate. Alina a notat tot! :) Totul picant! :))) Dar total diferit de ceea ce mancam noi de obicei... am mancat zilele astea la orez si chili cat n-am mancat in 29 de ani.
E fenomenal. Totul. Nu avem curent...dar cui ii trebuie...
Lek vorbeste in continuare despre Thailanda si istoria lor... baiatul gazdelor canta la chitara... avea chitara in mijlocul lunglei...
Casa... nu are usi. Te descalti la intrare. Asa se face peste tot aici, chiar daca e casa...sau banca...
Avem nevoie de masaj! Am facut in Bangkok thai masaj, in Chiang Mai oil massage.  E relaxant. Atat de relaxant incat te trezesti cand te intoarce sau cand te chinuie un pic... Ne-ar trebui pentru ca am mers 7 ore prin jungla. Am urcat. Am coborat. Urcat iar si iar si iar....Abia ne mai tineam pe picioare... atenti la zgomote si la orice misca..
Lek vorbeste in continuare... Am baut whiskey thailandez, iar acum "happy water", ceva facut aici...bautura locala din acest trib...
E fascinant. In fundul lunii. Nu avem curent. Mancam...ceva, altceva... Suntem obositi, dar e fascinant.
Nu am mai simtit asa sentiment. Nu asa.
Nu mai scriu... vreau sa ma reintegrez...m-am retras un pic sa scriu si sa asez focul de 2 ori...

Totul e din bambus aici... Alina mangaie catelul...chitara canta...
Lek a cantat... Nu trebuie sa intelegi versurile. Erau el si ea... Eu si cerul liber...
Am vorbit despre tribul de aici... Nuh este viitorul sef de trib... Are 24 de ani. Aici se casatoresc doar in interiorul tribului. Barbatii trebuie sa fie mai in varsta decat femeile, undeva la 20-25 de ani ei, iar ele 17-22... Inainte hotarau parintii, acum au si ei dreptul de a fi de acord ce le hotarasc. A fost retinut la inceput. Rusinos chiar. Apoi s-a mai deschis, a baut o bere cu noi...
Am stat in jurul focului cateva ore; doar la trabuc am fumat o ora jumate... eu, Lek, Alex, Marius...
Este aproape 11 pm si mergem sa dormim... intr-o casa din lemn-bambus, fara usi, cu un fel de saltele pe jos inconjurate de panza pentru a proteja de tantari... e ca si cum ai dormi in aer liber doar ca nu te ploua... se aude doar paraul care trece prin apropiere...
Recu (Alex) doarme de mult... adica de cand s-a bagat la somn :)) Alina il vegheaza. Eu cred in continuare ca va pierde pariul cu mine! :P
Inainte de a intra in jungla am fost la o cascada dintr-o rezervatie naturala. Ne-am balacit un pic...
Din Chiang Mai facuseram 70-100 km... pick-ul vechi scotea fum exact ca rasul teribil al soferului. Noi radeam doar cand il auzeam. A ras de mine ca nu stiu sa inot; voia sa-mi dea doua veste de salvare... mi-a zis "lady-man"... data viitoare il jumol!

Maine mergem cu elefantii si apoi rafting spre Chiang Mai...

Somn usor...

Remember: Thailanda & Cambodjia: Ziua 4 - Chiang Mai

Chiang Mai...

Pe la 12 am ajuns in Chiang Mai. Am adormit o ora in avion. Nici nu stiu cand a decolat, doar ca m-am trezit la aterizare. A venit cineva sa ne ia, chiar daca a intarziat o ora.

E diferenta mare intre acest orash si Bangkok. E mai rustic; poate si datorita locului in care stam. E un fel de pensiune, iar oamenii incearca sa fie dragutzi pe ca pot. Toti sunt cu zambetul pe buze... E destul de ciudat sa se vorbeasca pe langa tine si sa nu intelegi nimic.

Am vazut un fluture zburand. :)

Stau in curte la o masuta de lemn sub niste palmieri. Maine vrem sa mergem intr-un tur pe munte, prin jungla... 2 zile...rafting... elefanti...

Am picioarele foarte umflate de atata mers. Poate o sa-mi treaca daca adorm... am dormit putin de cand am venit. Acasa e 7 dimineata; cam acum m-as trezi! :))

Ma distreaza tare limba lor – parca se cearta tot timpul, dar ei tot timpul zambesc si ti se inchina/inclina....

Merg sa dorm ca mi se inchid ochiiiiiii.....

Am adormit instant. Dupa ceva ore de somn ne-am trezit si am plecat sa schimbam niste bani. Vedem Chiang Mai pe jos. E un oras nu prea bogat sau asa pare.

Ne-am intors la timp sa vorbim cu Lek – ghidul nostru de maine in jungla... Ne vedem dimineata la 9.00 sa plecam spre jungla... Ploy ne aduce sa mancam. E o tipa dragutza cu aparat dentar...

Seara am iesit in Night Market. Recu e un bun negociator pt ca si aici totul se negociaza... Apropos, de ce o fusta nu se negociaza... pentru ca Recu negociase totul, dar nu i-a iesit la o fusta, unde bosorogul nu a vrut sa lase la pret nic macar un bath... Am plecat toti cu cumparaturi – cadouri. Am si cativa prieteni care-si serbeaza :p ziua de nastere cat sunt eu plecat... I-am luat si lui Robi ceva. Sper sa-i placa mamei lui!

Inainte de apleca spre casa am mancat. Cu chili bineninteles... flacari scoatem!

Pe drum vedem ca fetele sunt mai organizate aici. Din km in km e cate un club in fata caruia fetele stau pe scaun. Sunt mai putin agresive! :))

Ajungem acasa. Somn. Maine... jungla.

Remember: Thailanda & Cambodjia - ziua 3

"Aici se negociaza totul!" Mai putin o fusta! :))

10.00 Am dormit bine. Un pat mare, tot al meu! :) Partea faina e ca nu ai usa la baie. De fapt ai, dar e transparenta! :) Plecam prin orash... Am fumat cat au incercat ceilalti niste traditinale mancaruri facute ad-hoc... nu ma bag, inca nu mi-am revenit dupa "agresiunile" de noaptea trecuta.

:)) nu mai stiu ora :) Cert e ca am plecat in peleglinari... Tren suspendat... Ne descurcam. Nu ma puneti sa va dau nume la ora asta, oricum nu va vor spune nimic! :D

Am luat bilete pe toata ziua pentru vaporase. Chao Praya. Principala apa a lor. M... Mai, acum am baut cateva beri si nu stiu daca totul respecat ordinea cronologica! :) Doar sunt in vacanta! Apropos berea este normala pe aici, dar au si la 640 ml... noi de aia bem!

Budha? Peste tot... Culcat... de aur... de smarald (dar era templul inchis)... plimbari cu vaporasul.... peste tot tarabe. Ce vrei? Aia au. Si totul se negociaza. Totul. Castele. Temple. Piramidutze.... Intre ele... plimbari pe jos pe strazi...pline de peste, mirosuri... unele de ti se face greata....

Va urma...

Remember: Thailanda & Cambodjia - ziua 2

Cine se scoala de dimineata, cade singur in ea! :))

4.30 Trezireaaa... Dush, predat camera, mic dejun...

Sunt singurul fumator din grupul de 5 asa ca... aseara am fumat intr-o cusca din sticla de 8/2 m, singurul loc din hotel unde se fuma... Ma simteam ca la gradina zoologica, doar ca de cealalta parte de data asta. :) Asa ca dimineata nu am mai vrut in acvariu si am iesit in fata hotelului... Prima senzatie? Mi s-au lipit narile... a doua? Ce buna e tigara asta... :P (Nota: Tutunul dauneaza grav sanatatii!)

6.30 Suntem in aeroport in Helsinki. Estimatul de a pleca e 8.00 Eu scriu, doi citesc, unul doarme, unul vorbeste... ieri am facut cateva poze din avion si cateva in oras... ;)

8.15 Suntem in aer! :)) La cat de mare e avionul asta te poti rataci prin el... Ne-am reintalnit cu norvegienii din hotel... merg si ei 2 luni in Thailanda si apoi in Australia :)

9.40 (Asta e ora romaniei... si a finlandei... a thailandei e cu 5 ore mai inainte; cand ajung acolo o sa scriu la ora locala...) Am mancat iarasi.:) Ascult muzica si ma pregatesc sa dorm; sper sa imi iasa. Este o stewardesa de origine asiatica dragutza, dar e pe partea celalata...

10.20 Toti ai mei au adormit. Partea buna e ca pot sa-i iau vinul Bondaricii cand se termina al meu! :)))

10.40 I l-am luat! :P L-am terminat pe-al meu uitandu-ma la un film cu R. Gere... Am trecut prin Rusia, Marea Caspica...

12.45 As vrea sa dorm, dar nu pot. De obicei dorm in avion... s-au trezit si ceilalti. Acum suntem la jumatatea zborului, deci mai am de stat in avionul asta mare...

14.00 Acum mi-e foame si nu-i vad sa aiba vre-un gand sa ne dea... Am dormit! Uraaa! 5 minute! :D Acum o inteleg pe Dara cand ii e foame! Cred ca mi-o iau daca scriu si asta pe blog! :))) Asta e, mi-o iau! :P

15.50 N-am mai fumat de mai bine de 10 ore. Sunt ok. :) Insa e o discriminareeee... astia care nu fumeaza au atata spatiu si noi... deloc. Am trecut de India... mai avem o ora jumate...

17.20 Am inceput sa coboram... Thailanda, am sosit! se vad luminile bangkokului, temperatura creste cu 10 grade C... Am ajuns la ora locala 22.40. sunt 28 de grade...

23.20 (locala) stau la coada la pasapoarte :)

23.40 Am luat taxi... Ne duce la hotel. Fain hotel si oamenii sunt super de treaba. Mai au putin si-ti saruta picioarele... Camere mari, dragutze... nu semana nici pe departe cu cele de la mare de la noi! Si sunt mai ieftine...

24 si-un pic! Plecam la plimbare prin bangkok... Nu ne propunem mare lucru; sa vedem ce e prin jur, sa bem o bere... Soc! Am dat primul coltz si m-a luat o tipa de mana! Alooooo, pe mine nu ma intreaba nimeni daca vreau? sau asa intrebati voi pe aici? Incredibil... strazi pline de femei... cateva sunt cuplate cu turisti - se vede de la o posta... mergem inainte... nu raspundem la provocari, chiar daca trag de mine! :( Ma simt agresat. De femei. Astia rad de mine! :P Ne oprim sa bem o bere... Incercam niste alune, porumb, chiliiii... iute tare! terminam berile si mergem spre hotel... intre timp mai observam un travestit... dracu la pus sa deschida gura, ca nu-l recunosteam! Hotel... e aproape 4 dimineata... post pe blog... maine e trezirea la 9... asa ca sa nu indrazniti sa ma sunati! Somn usor!

Remember: Thailanda & Cambodjia - ziua 1

:))))

15.10 - Ora Romaniei, de fapt cred si a Finlandei :)

Chardonnay-ul alb ne face sa radem de ne tinem de burti...cine are... Asa incepe povestea calatoriei noastre.

Acum cand scriu ne pregatim sa aterizam in Helsinki (Nota: sunt fragmente din jurnal). Zborul a fost foarte lin presarat cu doua sticlute de vin de fiecare, ceea ce facea ca norii de sub noi sa fie tot mai albi pufosi in bataia soarelui ce ne-a insotit tot drumuldupa ce ne-am ridicat deasupra Bucurestiului innourat.

Coboram deja. Ma dor urechile. Vad blocuri. Ne astepata un -10 grade. Brrrrrrr...

16.00 Ne dezmortin si plecam in oras. Frig tataaa! Iar noi imbracati ca pentru Thailanda unde ne astepta cel putin 30 de grade... Hotaram sa coboram din instinct, avand ca tinta centrul; pe care il gasim dupa 5-10 minute de mers pe jos... Parca la astia -10 grade sunt echivalente cu minus 20 la noi. Intram sa manacam si sa ne dezmortim. MAYA. Cat imi place numele asta! Am papat Paella Maya... am baut o bericica.... am iesit o singura data afara sa fumez, dar gerul iti taie pofta de orice...

19.30 Ne intoarcem in aeroport. Ar trebui sa plecam la 23 si ceva spre Thailanda. :D Ghiciti?Avionul va pleca maine dimineata! Oamenii sunt ok, ne indruma spre Hotel Ramada unde vom fi cazati si ospatati pana maine dimineata. Gasesc internet astfel incat va pot scrie aceste prime impresii. In 20 de minute coboram sa mai mancam ceva... poate si un vinisor! :))

Maine dimineata la 8 decolam spre Bangkok. Sper sa fie pe bune de data asta! :)

Ne mai auzim...

Foto Spania, La Coruna...

La Coruna - Zilele urmatoare...

Zilele urmatoare au curs aproape la fel... cu trezit dimineata, luat cafeaua in oras, alaturi de cornul cu unt de rigoare si de citit ziarul de sport... Am facut un obiectiv zilnic de a ajunge la Torre de Hercule, insa abia duminica s-a intamplat; sambata am ajuns la ocean si era foarte ceata, astefel incat am amanat intalnirea cu cel mai vechi far functional din lume...

Am facut insa o plimbare pe plaja cu nisipul facut din bobitze ca de grau gri la culoare, care-ti faceau un masaj fantastic la talpi... am incercat apa (cred ca o tinusera la un frigider urias:D), am mai citit cateva pagini... am re-aplicat principiul "mai mergem, mai ne oprim"...

Noptile week-end-ului le-am petrecut in oras testand vinurile galiciene si piciorusele caracatitelor impreuna cu Nico si familia Mircea sau amestecand cuburile de gheata dintr-un pahar intr-un jazz club...

Duminica mi-am atins obiectivul de a vedea farul! Si tot duminica nu am (mai) folosit harta ca sa-l gasesc. De fapt, cred ca am invatat orasul acela in mare parte. Din far se expune vederii coasta... Se vede orasul de sus, se vad plajele si drumul pietonal care serpuieste pe marginea oceanului... Era inorat, dar soarele se zbatea la apus creind cateva fante de lumina ce-ti gadilau privirea... Am vazut toate astea in sunetul unui cimpoi ce parca voia asa aminteasca originile celetice ele mandrilor galicieni...

Apoi am asistat la o partida de fotbal, incheiata la penaltiuri... ( Ce a mai ratat numarul 9 de la una din echipe! :P) si apoi in Piata Maria Pita la un spectacol de dansuri traditionale... M-a alergat un pic ploaia, dar m-a prins abia luni, cand in 10 minute venind de la internet.... m-a "ciuruit"... Btw, tot duminica am vazut si cea mai dragutza femeie din aceste zile in Spania (capitol la care nu exceleaza sau erau toate ascunse; sunt de remarcat cel mai in varsta, foarte cochete si prezente seara in oras), ca sa ma opresc doar la aceasta perioada...

Luni, cand mi-am mentinut "ritualul" cu cafeaua de dimineata,  am facut cumparaturi (urma sa gatesc seara si trebuiau preparate mai din timp)... apoi alte cumparturi (pt mine si Robi)... Seara am gatit reteta mea preferata: costite de porc in bere bruna (cu un pic de miere, usturoi, chili...) A fost modul meu de a le multumi celor 3 romani pentru zilele faine petrecute in Galicia...

Mi-am luat la revedere de la La Coruna cand se crapa de ziua, drumul pana la aeroport facandu-l insotit de luna aproape plina alergata de cativa nori negri...

La Coruña - a doua zi...

Senzatie de racoare. Asta gasesc de fiecare data cand deschid fereastra dimineata. Imi place. Foarte rar raman sa lenevesc in pat, prin urmare si aceasta trezire a fost una rapida... cafea...
Am pornit iar in descoperirea orasului, insa m-am oprit repede la un internet cafe - doua ore... "Da, sunt bine.." Familia trebuie anuntata de starea fiului ratacitor...
A doua oprire la o terasa-restaurant... Barmanul e simpatic, seamana cu Jack Nicholson... Se apropie de mine si incepe sa turuie in spaniola...normal. Il las. Si dupa ce termina ii spun "No hablo español!". Incepe sa rada si-si pune mainile in cap. Ne intelegem pana la urma prin semne si prin putinele cuvinte in spaniola pe care le stiu... Ne-am inteles ca vreau sa mananc, asa ca mi-a adus pentru inceput o... Estrella Galicia! :) A fost distractiv pentru ca asteptam sa vad ce am comandat (fara sa fi inteles ce comand)... Supa nici acum nu stiu din ce a fost! :)))
M-am hotarat. Nici azi nu merg la plaja. Si sigur maine vor fi nori. O simt. Vreau sa vad "Estadio de Riazor", stadionul lui Deportivo... Am scos harta, l-am reperat, am facut repede un traseu care sa mai cuprinda ceva obiective in drum si am pornit...Ma opream din cand in cand sa fac poze. In fata operei au un fel de cascada... apoi am trecut prin Ciudad Jardin und emi-au placut cateva case... si am iesit fix la stadion. I-am dat ocol, voiam sa-l vizitez...insa trecuse programul. M-am oprit intr-un magazin Nike, deh nu puteam pleca asa cu mana goala.
De aici am mers spre plaja. Peisajul este foarte dragut, chiar daca plaja in sine este mica. Este un mal stancos in general. Am rugat un tip sa-mi faca o poza si cred ca avea probleme cu vederea: m-a prins doar pe jumatate! :)
Obosisem. Asa ca am plecat spre casa. In drum am vrut sa iau o sticla de vin din Galicia. O intreaga aventura cu vanzatoarea pt ca nu ne intelegeam: ea nu intelegea engleza mea, eu spaniola ei. Am nimerit pana la urma vinul...
Spectaculos a fost seara, un pic dupa apus, cand "comunitatea romaneasca" din La Coruña m-a dus sa vad orasul de sus. O adevarata panorama! Au iesit poze interesante... Apoi am mers sa mancam si sa bem ceva. Romanii de aici sunt draguti, cel putin cei pe care i-am cunoscut eu.
Maine trebuie sa vad neaparat "Torre de Hercules" (cel mai vechi far din lume inca activ - construit de bunicul nostru, Imparatul Traian) ca altfel cred ca mi-o iau...n-am respectat in nici o zi traseul! :D Asa´s io...

La Coruña... prima zi

Nu mai pot dormi...Deschid ochii. Bezna. Hm. Iincerc sa adorm la loc. Nu pot. Intind mana...este ora 8.30 in Romania, de aia nu pot... Ferestrele erau acoperite perfect, incat nu patrundea nici o luminita. Vreau si eu asa la mine acasa...
Fac lumina, deschid fereastra... O inundatie de miros de ocean si tipete de pescarusi. Fac o cafea, citesc, scriu, ascult muzica, salut motanul alb cu urechi roz si ochi albastri... si ies la plimbare...

***

 Galicia este o zona aparte a Spaniei, ceve de genul Tara Bascilor sau Catalunia, sunt un pic mai "nationalisti" cu zona lor. Mult timp a fost cea mai saraca zona, astfel incat multi din cei care plecau "la colonizat" erau de aici. Fidel Castro ("sat fortificat") este cel mai cunoscut descendent latino-american al galicienilor...
Zona pastreaza influente celtice (aia cu cimpoaie...Asterix si Obelix) de pe la 1000 inainte de Hristos...apoi au venit romanii cu cultura lor...
La Coruña este fosta capitala a Galiciei pana pe la 1982... orasul are deschidere la Atlantic de unde primeste briza sarata din plin si soare. "Orasul de cristal" provide de la faptul ca multe cladiri au balcoanle inchise cu sticla, pentru a se feri de vant si a se bucura de soare...

***

Citesc si stau la soarele care incalzeste un pic.... Sunt in Jardines de Mendez Nuñez la a doua bere Estrella Galicia. Am intrebat d ebere bruna, dar nu au... Vorbesc cu chelnerita in spaniola, ca doar nu mi-am luat ghid degeaba...
Apoi am plecat din nou la plimbare... pe acelasi faimos principiu "mai mergem, mai ne oprim...", la singular de data asta... Am vazut Plaza de Maria Pita, un fel de Ecaterina Teodoroiu a lor, care (undeva in timpul lui Mihai Viteazul) a salvat orasul dand alarma in miezul noptii... venisera englezii...
Pe langa cateva biserici interesante mi-a placut Castillo de San Anton... construit mai mult pentru a apara zona de pericolul ce venea dinspre mare. aproape am adormit pe unul din zidurile lui stand la soare si ascultand valul oceanului care se spargea la 2 metri sub mine...
Seara am ieist in oras la un restaurant...mancare buna, vin alb bun... din zona... am incercat si un lichior traditional cu cafea... interesant... Apoi inapoi la citit si la un pahar de vin... terminat cartea... somn de voie...

Drumul spre Galicia...

Stau in avion si astept sa decoleze. M-am uitat pe ghidul spaniol, dar fara exercitiu n-am nici o sansa...Asa ca am scos alta carte... Oamenii isi schimba fata cu una schimonosita atunci cand avionul se desprinde de sol. Ii vezi cum isi infig ghearele in scaunul din fata sau in mana partenerului...ca niste pisici...
Ascult Pink Martini si citesc. E ceva de mers pana la Madrid...pret de vreo 130 de pagini! :D Bukovsky asta e un pic mai mult vulgar, iar personajul lui este un scriitor batran, betiv, care ar f**e tot ce misca (cum ar zice o pritena buna)... Cred ca este autobiografie... mie asa-mi suna! Cartea are cateva pasaje bune care ma fac sa zambesc...
Aeroportul din Madrid e maricel, prima data nu am avut timp sa observ asta. acum a trebuit sa iau un tren-metrou ca sa ajung la un alt terminal. Si se pare ca vor sa-l descopar mai bine; zborul meu spre Galicia cred ca are intarziere. Caut un loc pentru fumat...ascult muzica..mai fac un pas-doi de tango prin aeroport...imi iau o cafea...mai fumez o tigara...nici o informatie noua... mai tarziu.... 40 d eminute intarziere...
La o tigara ... doua romance pe la vreo 25 de ani... din cele care vorbesc cu "fa"... cred ca fusesera si in Italia pentru ca foloseau "ciao" si nu erau nici banatence... mi-am infipt mai tare castile in urechi... Intr-un colt erau doi ochi albastri pe un fond dragut pistruiat asezonat cu cu un par blond-roscat...
"Fata, uite-l pe frumuselul :)))))) ala de la tigara, cred ca are loc langa noi..." Eu speram sa nu. Si am avut noroc; chiar mai mult pt ca langa mine a fost un loc liber si am putut sa ma desfasor sa citesc, sa ma intind, sa ascult muzica... La coborarea din avion le-am dat prioritate printr-un gest subtil cu mana... "Fata, este si manierat!" :))))))))) E clar, daca fatucele astea au zis! Ce nu vor putea intelege, probabil, este faptul ca iti dau prioritate si daca esti prost...
Afara este bine... cam 20 de grade la 11 noaptea...mult mai bine decat in Romania, unde caldura stoarce ultima picatura de chef de orice...
N-am inteles prea multe din drumul de la aeroport pentru ca era noapte. Am facut turul apartamentului, cunostinta cu motanul alb cu urechi roz si ochi albastri, cunostinta cu doua pahare de vin... si cu somnul...

Romania - explore the Carpathian garden... noul brand turistic?!

Mda. Uitati-va la aceasta poza. Eu m-am uitat mult si bine: nu-mi spune nimic! Am zis ca nu am citit eu bine, astfel ca am intrat in detaliu si am aflat si parerea altora. Concluzia mea? Bani investiti un pic degeaba... Ca sa nu mai povestesc de domeniile web inregistrate de catre altii!!! Macar sa fi invatat din greselile trecutului cand cu landofchoice.ro s-a intamplat acelasi lucru... sau vechiul slogan iregistrat la OSIM de un paricular. :( Asta a costat 900 000 euro... din 75 mil. pana la sfarsitul lui 2013.

Mi-e nu-mi place... :( Este doar o parere personala.

Daca vreti sa citi mai multe...

http://www.zf.ro/eveniment/cum-arata-brandul-turistic-al-romaniei-ce-reactii-a-starnit-noul-slogan-al-turismului-romanesc-explore-the-carpathian-garden-6742510

http://www.gandul.info/news/ministrii-udrea-si-baconschi-au-prezentat-brandul-turistic-al-romaniei-basescu-nu-a-participat-din-motiv-de-austeritate-economica-vezi-aici-logo-ul-turistic-al-tarii-noastre-6743506

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7640194-particular-inregistrat-domeniul-carpathian-garden-saptamana-inainte-fie-lansat-cine-este-proprietarul-cum-uitat-realizatorii-brandului-tara-internet.htm

Descoperim Delta Dunarii!

Photos by Mihnea & MI

Foto Peru - Arequipa - Titicaca - Machu pichu

Am reusit sa mai pun o "transa" de poze... mai raman de atasat doar cateva care nu sunt de pe aparatul meu. Acestea sunt din ultima parte a calatoriei: Arequipa, Titicaca, Cusco si Machu Pichu... (click aici)

Ai nopti albe? Ai filme romanesti!...

Incepand cu 30 iunie a inceput proiectul "NOPTI ALBE CU FILME ROMANESTI" la Cinema Patria, Bulevardul Magheru nr.12-14. Primele zile le-am ratat, programul urmatoarelor il gasiti mai jos, iar continuarea trebuie sa o cautati singuri...

Sambata/Duminica 4 iulie
ora 00,00 Liceenii – Rock & Roll - regia Nicolae Corjos
ora 02,00 B.D. la munte si la mare - regia Mircea Dragan

Duminica/Luni 5 iulie
ora 00,00 Asta seara dansam in familie - regia Geo Saizescu
ora 02,00 Crucea de piatra - regia Andrei Blaier

Luni/Marti 6 iulie
ora 00,00 Drumul oaselor - regia Doru Nastase
ora 02,00 Trandafirul galben - regia Doru Nastase

Marti/Miercuri 7 iulie
ora 00,00 Misterele Bucurestilor - regia Doru Nastase
ora 02,00 Colierul de Turcoaze - regia Gheorghe Vitanidis

Miercuri/Joi 8 iulie
ora 00,00 Masca de argint - regia Gheorghe Vitanidis
ora 02,00 Totul se plateste - regia Mircea Moldovan

Joi/Vineri 9 iulie
ora 24,00 Razbunarea haiducilor - regia Dinu Cocea
ora 02,00 Haiducii lui Saptecai - regia Dinu Cocea

Vineri/Sambata 10 iulie
ora 00,00 Saptamana nebunilor - regia Dinu Cocea
ora 02,00 Zestrea domnitei Ralu - regia Dinu Cocea

Sambata/Duminica 11 iulie
ora 00,00 Buletin de Bucuresti - regia Virgil Calotescu
ora 02,00 Casatorie cu repetitie - regia Virgil Calotescu.... si tot asa...

Noaptea institutelor culturale - 25 iunie 2010 - putem descoperi lumea si asa!

Vineri, 25 iunie 2010, va avea loc în Bucureşti cea de-a patra ediţie a Nopţii Institutelor Culturale. Organizată de EUNIC – Bucureşti, Noaptea Institutelor Culturale cuprinde evenimente propuse de British Council, Centrul Ceh, Centrul Cultural al Republicii Ungare, Forumul Cultural Austriac, Fundaţia Culturală Greacă, Institutul Goethe, Institutul Cervantes, Institutul Cultural Român, Institutul Francez, Institutul Italian de Cultură "Vito Grasso", Institutul Polonez, Delegaţia Wallonie-Bruxelles şi Centrul Cultural si de Informare al Ambasadei Ucrainei. Coordonatorul ediţiei din acest an este Institutul Polonez. Sunt programate 70 de evenimente (programul aici), care se vor derula timp de peste 16 ore în 11 puncte din Bucureşti.

Pentru deplasarea între cele 11 centre în care au loc evenimente, organizatorii vor pune la dispoziţia participanţilor o cursă specială RATB şi 100 de biciclete.

Cursa specială RATB va circula pe traseul reprezentat pe hartă, în intervalul 23.00 – 04.00. Călătoria este gratuită.

Asociaţia Green Revolution va oferi 100 de biciclete, care vor putea fi închiriate gratuit din Parcul Tineretului (Bd. Şincai). Doritorii sunt rugaţi să trimită solicitarea în avans, la adresele pr@culturapoloneza.ro sau mirela@culturapoloneza.ro.

Sursa: http://www.icr.ro/noaptea_institutelor_2010

Descoperim Romania europeana - Sibiu...

Nici nu m-am intors bine din Peru ca incepea Festivalul international de teatru de la Sibiu, o ocazie buna de a vedea orasul acesta pe care in ultimii ani nu-l mai vazusem decat in trecere de 2 ori...

De data asta am avut la dispozitie un week-end intreg. Si chiar ma bucur. Pentru ca am avut o continuare la ... a nu ma simti in Romania! Pare din alta tara, cum probabil mai sunt si alte locuri neatinse de...gata, ma opresc(u).

Transexpres - au incalzit aerul cu tobele si goarnele lor, cantand agatati de doua macarale... Muzica pe strazi... concerte... plimbari... bere rece... jazz ( mama, ce jazz! - Tavi stie!)... A fost fain, am aplicat acelasi principiu din Madrid: "mai mergem, mai ne oprim!"

(nota: articolul este inceput in primul week-end dupa Peru si publicat la 3 saptamani dupa...)

Descoperim Romania salbatica... Vadu...

Foto Peru - Paracas/Nasca

Foto Peru - Paracas/Nasca (click aici)

Din bucataria peruana: Cebiche

Cebiche este o salata de peste crud marinat, o adevarata delicatesa din Peru. Este o reteta pentru gurmanzi si pentru amatorii de peste. Condimentat si picant acest Cebiche este in acelasi timp un preparat foarte sanatos.

Ingrediente (4 portii):
800 g de file de peste alb
2 cepe
1 catel de usturoi
1 ardei iute verde
1 portocala
6 lamai verzi sau 4 lamai galbene
1 salata verde

Se curata ceapa si usturoiul, se piseaza usturoiul si se taie ceapa rondele;
Se taie ardeiul in doua pe lung, se scot semintele si filamentele albe si se taie in lamele fine;
Se taie si se stoarce portocala si lamaile;
Se taie pestele in cuburi sau in felioare. Se pune pestele pe fundul unei salatiere, se acopera cu usturoiul, ceapa si ardeiul, se sareaza si se varsa sucul citricelor pe deasupra. Se lasa la frigider pentru cel putin 4 ore, amestecandu-se din cand in cand;
Se spala si se usuca foile de salata. Se captusesc boluri individuale cu salata verde si se pune pe deasupra pestele marinat;
Se decoreaza cu rondele de ceapa si lamele de ardei iute din marinata.

Se poate face această salată şi cu cozi de creveţi sau langustine (pe langa merluciu, cod sau chiar somon) şi se adaugă în marinată o lingură de muştar (de Dijon) şi o linguriţă de bulion de tomate.

Foto Peru - Amazon

Foto Peru Amazon (click aici)

Cusco > Machu Pichu > Lima si acasa...

Am ajuns in Cusco... Hotelul - de departe cel mai ok dintre toate...cu toate stelele si nici una cazatoare... Cusco arata foarte bine, se vede cu ochiul liber ca este cel mai turistic oras din Peru; mai mult, este fosta capitala a imperiului incas...
Mancam dupa ceva cautari de un loc pe plac... pestele din farfurie cu vinul de Chile din pahar se inteleg foarte bine, doar chelnerul a apreciat alegerea... Mergem sa ne intalnim cu "romanii nostri" din Puno (Titicaca) in Plaza de Armas cum am stabilit si...sunt acolo! :) Se pare ca doar in Romania romanii intarzie! :)) Ne-am intalnit, am baut o bere, un vin, fetele au sarit pe prajituri... Asta cred ca am mai scris! :D
A doua zi am plecat spre Machu Pichu... In autocarul in care am urcat ne urmareau doi ochi mari care parca voiau sa spuna ceva... Si au spus... in romaneste! :) Era Dana...canadiano-romanca cu care aveam sa ne suprapunem ca program in urmatoarele doua zile. Am avut pana si acelasi ghid! Si mai mult de atat ne-am mai intalnit din nou in Lima...pe strada. [ Sa nu mai pleci niciodata singura intro calatorie ca asta!]
Sacred Valley a incasilor se vede deja cand ne apropiem de Pisac - o alta asezare incasa cucerita de conchistadori. Ghidul este cel mai nationalist dintre toti! Mi-a placut comparatia intre Pisac si Machu Pichu: "sunt asemanatoarea, doar ca spaniolii nu au gasit niciodata Machu Pichu; iar acum le taiem bilete ca sa-l vada..."
Ollantaytambo este urmatoarea asezare incasa vazuta... surprind din nou imbinarile perfecte dintre rocile folosite la constructii si efortul depus pentru a terasa versantii si a cara pietrele respective. Sa nu uitam: nu descoperisera roata, nu aveau animale (gen elefanti) sa care pietrele... Pe de alta parte, daca facem o comparatie cu Imperiul Roman, cu 2000 de ani inainte acesta avea drumuri pavate, apeducte, bai, scriau... si multe altele...
De aici am luat microbuzele (in mod normal trebuia sa luam trenul, dar terasamentul fusese distrus pe o anumita portiune la inundatiile de acum cateva luni, apoi trenul spre Aguas Calientes... nu inainte de a mai lua cate un rand de Pisco Sour! :)
In Aguas Calientes plecam la 4 dimineata din hotel cu scopul de a fi in primii 400 turisti care pot urca Wayna Pichu - pentru a vedea Machu Pichu de sus... Reusim, insa nu stim ce ne doream de fapt! :) Vizitam Machu Pichu. De fapt vedem rasaritul acolo, apoi vizitam alaturi de ghid... pana la ora 10.00 cand facem prezenta in "condica" pentru a urca Wayna Pichu... cate unul cate unul...
Imi vine randul pe la 10.30... mai intai trebuie sa cobori, apoi urci, si urci, si urci...nenumarate trepte cioplite in piatra care scot plamanii din tine si fac sa-ti tremure picioarele...te intalnesti cu cei care coboara; au urcat la 7.00 si se uita la tine incurajator, unii chiar iti spun "mai ai cam 25 de minute pana in varf" :)... urc, urc...depasesc constant oamnei intrati inainte-mi care sa opresc sa faca pauza; nu mai am rabdare, cu toate ca e greu ca draqu... am obosit...chiar ar trebui sa merite efortul; si acesta si cel al trezirii de la 3.30... mai sunt cativa aventurieri peste 70 de ani, probabil patimasi europeni iesiti la pensie care vor sa fie mai aproape de cer(uri)...asta ma motiveaza si mai tare... cu un ultim efort urc niste trepte de unde nu vrei sa privesti in jos...ma intreb cum naiba o sa le cobor...o sa vad eu... copiii sunt probabil in urma cu 10-15 minute... ajung in varf...cu capul in nori...cu rasuflarea taiata si de efort si de...priveliste! Sunt in alt varf al lumii!
Coborarea nu mai are nici o greutate...tzopai... nici restul...aici consider ca excursia s-a terminat!
Refacem drumul de intoarecere, pana la Cusco unde mai stam o noapte... a doua zi luam avionul (cu cel mai naspa dintre zboruri - turbulente, goluri de aer, ceatza la aterizare) spre Lima... In Lima stam la Elena (multu'!) cu care mai facem o tura de oras si mancam, povestim, radem...si ne pregatim de lungul drum spre casa via Amsterdam, Madrid...

In loc de incheiere... by Recu

"De-a lungul calatoriei noastre prin Peru, Marcel a fost cronicarul, poetul si fauritorul de metafore, iar eu negociatorul, tipul nesuferit de fiecare dintre vanzatorii din pietele de artizanat, magazine de suveniruri sau agentii de turism. Acum insa suntem inapoi acasa. Diferenta de fus orar care m-a trezit dupa doar 3 ore de somn si o promisiune mai veche ma fac sa vreau sa schimbam rolurile…


Doua saptamani in Peru, intr-o lume noua si total diferita de tot ceea ce vazusem pana acum. Doua saptamani pentru cei de acasa care ne-au asteptat cu ochii pe vulcanul islandez si cutremure, insa o experienta unica, revelatoare si parca atemporala pentru noi. Marcat de cele vazute, dintre toate trairile, sentimentul atemporal este cel mai acut.

Timpul curge altfel cand esti in mijlocul junglei, la sute de kilometri de civilizatie, cand iesi la vanatoare de caimani, serpi, tarantule sau piranha… fara sa stii exact cine pe cine urmeaza sa vaneze. Timpul curge altfel si cand te lasi cufundat in nenumarate istorisiri si povesti despre o civilizatie de multa apusa, incasii cu arhitectuta lor perfecta si cu credinta lor, cu samani si jertfe aduse pentru imbunarea zeilor naturii, cu misterioasele linii Nazca, cu disparitia lor rapida…

Sau cand stai la o terasa insorita in mereu aceeasi Plaza de Armas din Arequipa, Iquitos sau Puno. Ca sa nu mai vorbesc despre salata pe malul Pacificului la Paracas.

Timpul curge altfel si cand esti pe Wayna Pichu si privesti de sus asupra lumii si a Machu Pichu, cel pe care spaniolii l-au descoperit doar ca turisti (ca sa-l parafrazez pe unul dintre ghizi).

Si da, timpul curge altfel cand ajungi in Bucuresti si afli ca avem vulcanul nostru care scoate fum la Dragonul Rosu. Sau cand toate presa vorbeste doar de reduceri de salarii, de pensii, de alocatii si orice altceva mai poate fi redus. Sau cand cei din jurul tau discuta de targete, dead line-uri si meeting-uri…

Asa ca in loc de incheiere, fac o promisiune pentru mine insumi: la anul, intr-un alt colt de lume, sa ies iarasi din timp. Pana atunci, Marcel, iti inapoiez penita..."

Machu Pichu - fara cuvinte...

Puno - Titicaca >Cusco

Am ajuns in Puno la aproape 4000 de metri si am simtit-ope pielea noastra. La hotel ne-au trecut instant pe ceai si pe mestecat frunze de coca...
Am mancat o supa de totora... (Toto, sa stii ca m-am gandit la tine, dar arata destul de ciudat, ca si cum ai fi muncit o luna sa umpli o farfurie!) dupa care ne-am imbarcat spre Titicaca... In microbuzul in care eram la un moment dat se urca...4 romani! I-am surprins cu prezenta noastra acolo, fix in acelasi loc! Am vorbit, am povestit,ne-am imbarcat sa vedem insulele plutitoare de pe Titicaca... Fain. Populatia bastinasa ne-a intampinat bine (oricum sunt obisnuiti cu turistii), ne-au explicat cum sunt facute insulele din acea trestie, papura, stuf, ce naiba e...am jucat fotbal cu un pustiulica (la fel ca in Arequipa cu o fetitza :) ) si am mai plecat la o alta insula cu o barca facuta din acelasi stuf impletit... Ne-am luat la revedere de la romani, care ramaneau sa doarma pe insula (ne-ar fi tentat si pe noi:D) si am plecat spre Puno...Vazuseram si apusul pe Titicaca...acum se lasa intunericul, iesisera stelele, era ceva super asemanator cu senzatia de pe Marele Lac din Cambodjia anul trecut... Am mers singur pe acoperisul vaporasului...se vedea orajul luminat in zare, aerul racoritor... O senzatie...eliberatoare!
Seara am iesit doar eu cu Dana la plimbare si sa mancam, Recu si Bonda au cazut raniti la datorie... :) Daca pana atunci fusesem cel care nu avea nimic de la raul de inaltime...mi s-a intamplat si mie! eram la un restaurant, am intrebat daca se fumeaza si au zis ca doar la etaj...cand am urcat, de la acei 2-3 m, am ametit bine...
A doua zi am plecat cu un autocar turistic spre Cusco. Am avut cateva opriri pe la diferite situri Inca, astefl incat am mai aflat lucruri interesante despre aceasta civilizatie. Mai ales ca ghidul era cel mai bun de pana acum... Ceva suveniruri, hranit de baby alpaca, foto... La Raya am atins maximul de altitudine unde am pus piciorul pana acum: 4300 m!  Una din opriri a fost  la o biserica a lor pe care o denumesc Capela Sixtina  a Americii...
Am ajuns in Cusco, hotelul cel mai ok din tot turul... am iesit sa ne plimbam, sa mancam si apoi sa ne intalnim cu cei 4 romani din Titicaca (ne daduseram intalnire in Plaza de Armas din Cusco la 21.30, fiecare oras are o Plaza de Armas, btw...) Ne-am intalnit, am baut o bere, un vin, fetele au sarit pe prajituri... Super tare! Aveti grija de voi si distractie faina in restul tripului!
La hotel am adormit ca un ...prunc :)... a doua zi urma plecarea spre Machu Pichu, punctul maxim al acestei calatorii in Peru.

Arequipa>Puno

Plecam din Arequipa... de la 2350 m vom ajunge astazi aproap la 4000, la Puno, Titicaca... Ieri, eu si Recu am avut un pic rau de inaltime, dar l-am rezolvat rpd cu niste bomboane cu coca si doua beri...
Ma enerveaza, pentru ca peste tot peunde merg intreb de o scrumiera sau de cos de gunoi pentru a arunca restul de tigara (iarasi sunt singurul fumator din grup), mi se spune sa arunc jos...iar eu nu vreau...in jungla l-am facut pe Dixon (ghidul) sa scrumeze intr-o farfurioara... Din orasele vazute pana acum Arequipa este cel mai curat, iar Iquitos cel mai murdar... arhitectura de aici este puternic influentata de cea spaniola, dar doar in partea centrala, periferia fiind tot o zona saraca – s-a vazut asta foarte bine ieri cand am mers intr-un loc inalt de unde se vedea orasul de sus.... Localitatea este asezata intr-o depresiune inconjurata de munti, printre care si un vulcan de 5800 m...

Ieri am vizitat un asezamant, un fel de manastire – St Chatalina, unde bogatii isi trimiteau a doua fiica (pe prima o maritau) pentru a studia...incepeu de la 6 ani si ramaneau acolo 6 ani; dupa asta puteau ramane acolo sa se roage sau ...se maritau. Da, de la 12 ani si se maritau cu barbati de peste 50 de ani...era totul aranjat, deci nu aveau ce face... decat 10-15 copii...

Xiani Mayra – ghidul nostru de aici – are 24 de ani si isi doreste vada Parisul, Italia, Thailanda... inca n a iesit din tara, dar pentru a face rost de bani vrea sa mearga pe un vas de croaziera... pentru asta s-a apucat de cursuri de franceza... Aseara am invitato cu noi la masa si ne-a dus la un restaurant super fain unde am mancat foarte bine cuy si alpaca... Inainte, pana sa mergem la masa, am baut un Pisco – bautura traditionala - la o terasa in centru... e destul de tare, astefel incat Bonda a devenit foarte funny (tatal tau stie deja :)), dar n-a vazut pozele! )

Peisajul este destul de diferit fata de ce am vazut in jungla sau Lima... de ce mergi spre sud, spre Chile, pe autostrada lor Panamericana, totul se desertifica, astfel incat la un moment dat nu mai vezi nici un fel de vegetatie, doar dune si praf... mai in sud, creste altitudinea si apar muntii, foarte cavernosi si lipsiti de vegetatie...pare ca suntem pe luna... Peisajul este foarte fain pentru ca o buna bucata pe partea stanga am avut acest peisaj, iar pe dreapta Pacificul...

Mergem cu Cruz del Sur, o companie de transport foarte ok, cu organizare asemanatoare cu a avioanelor: check-in, confortabile, suport pentru picioare, poti dormi pentru ca scaunele se rabateza mult, filme, internet, mancare... Au si un avantaj major fata de avioane in afara de faptul ca poti comunica: poti vedea peisajul pe unde treci... si ai ce vedea...

Dupa jungla...pana la Arequipa...

Fiecare loc are frumusetea si uratenia lui, saracia si bogatia lui... astea erau primle cuvinte pe care le trecusem in jurnal si pe care le mentin pentru ca aici se incadreaza si Peru!
Chiar daca nu mai pot sa redau totul din jungla atat de fidel, nu pot uita momntele marcante: vanatoarea de caimani pe un intuneric sanatos, intr-o barca mica a carei margine era la 20 cm deasupra apei, inarmati cu lanterne, mergand prin stufuri... amazonul la apus sau in miez de noapte, cand cerul se reflecta in apa astefel incat parea ca mergem cu barca pe cer,,, inotul cu delfinii in amazon, etc...
Partea buna este ca si in continuare totul a mers ok. In Iquitos am fost la disco (in sat :D), am mancat viermi la tzepusha...In Paracas am avut o noapte super funny pe malul Pacificului, urmata a doua zi de plimbarea la insulele pline de pescrusi, lei de mare, pelicani negri, pinguini,etc... apoi am plecat spre Nasca sa vedem liniile; am vazutun cimitir de acum 1000 de ani cu mumii in pozitii fetale...In Nasca ne-am vazut si cu o pritena de-a Danei (facuta in aeroport in Caracas cu cateva ziel in urma....)
Arequipa arata de departe cel mai binedintre ce am vazut pana acum; este totodata al doilea oras ca marime al Perului;am avut si un ghid foarte bun (24 de ani) care si-a dat silinta sa ne faca sa ne simtim bine.Mulumim. am vazut multe lucruri faine si am erminat mancand toti impreuna la un restaurant supertare,,,
Pe langa piranha si viermi la tzepusha, am adaugat...porcusor de guineea si alpaca (lama lor)..

Noul nostru program...

V-am spus la un momet dat ca ne-am modificat programul dupa intoarcerea din jungla amazoniana; acesta este noul program, iar acum suntem in Arequipa (dimineata plecam la Puno):

LIMA – PARACAS – NAZCA – AREQUIPA- PUNO – CUSCO-LIMA

16/05: LIMA – PARACAS

The transfer the bus station is at 13.00 hrs.We leave in a Cruise Bus at 14.00 to Paracas where we arrive after a 3 and a half hours journey. At our arrival, reception and transfer to the MAR AZUL hotel, overnight.

17/05 PARACAS: BALLESTAS ISLAND-NAZCA

We have breakfast in the hotel. We are taken next to the “The Snare " pier, where our maritime tour begins. Sailing in the Pacific Ocean is a strong sensation. The coast always is at sight, and we can see “The chandelier “to our left side. The Ballestas Islands are an unforgettable experience. We see hundreds of marine lions to ours around, we can smell them, listen to them. If we wanted to, we could extend the arm and touch them. Having finished the excursion, we leave in bus towards Nazca. The trip lasts approximately three hours. As we arrive, and come to the Nazca airport to overfly the enigmatic Lines( 35’), we have the rest of the day free for the activities of our choice.

In the evening at leisure, we take the bus at 22.00 hrs with destination to Arequipa, in an 9hrs. Trip.

18/05: AREQUIPA: CITY TOUR - SANTA CATALINA

Arrival at the bus station, reception and transfer to the CRISMAR hotel. In the afternoon, at the agreed time starts the City tour, visiting the Main Square, the Basilica, Carmen Alto, Saint Catherine Monastery, the domes and cloisters of Jesus’ Company, and where several large colonial houses can be admire, return to hotel, overnight.

19/05: AREQUIPA – PUNO

After breakfast Approx. 07.15 a.m. Transfer from the Hotel to the Bus Station, departure to PUNO City by CRUZ DEL SUR, after 06 hrs. Trip, arrive in PUNO and transfer to the TAMBO REAL TITICACA hotel soon, excursion to the Sacred Lake of the Incas. Visit to the floating islands of the Uros. Island, return trip to PUNO city and transfer to the same Hotel. Overnight

20/05: PUNO – CUSCO

Breakfast, Approx. 07.00 a.m. Transfer to the Bus Station to departure to CUSCO City by FIRST CLASS Bus (on the way visit three ruins, lunch and bilingual guide includes) (not Inc. entrance), after Approx. 08.00 hrs. Trip, arrive in CUSCO, reception and transfer to the SAMAY Hotel, rest of day free, overnight.

Serj, sa uzi florile!

Multumesc! :P

In jungla amazoniana...

Ola!
Am doua vesti: ca de obicei una-i buna si una nu. Cea buna este ca totul este super ok, toti suntem bine, este...aproape perfect. Cea proasta? Mi-a disparut jurnalul...Sper doar sa fie ratacit printre lucrurile din bagaj, cu toate ca am facut o prima cautare amanuntita... Una peste alta nu-i foarte grav, doar ca scrierile la cald au alta aroma... :(
Sa va povestesc pe scurt de perioada din jungla amazoniana. Am stat la un lodge in super salbaticile, undeva la 180 km de Iquitos. Totul super fain, mai putin tantarii; repelentul din tara nu facea fatza, abia daca Fenistilul mai atenua din dureri... Plimbarile prin jungla au fost foarte faine. In sala de mese, cand scriam la lumina lampii (nu aveam curent :) ) am zarit o tarantula cat pumnul...care cobora din tavan... si asta a fost doar inceputul! Am poza cu un sarpe, am fosr la vanatoare de aligatori, dar am prins decat un puiutz, am vzut ursi lenesi, maimutze, iguana la un metru, zeci de pasari... Am fost la pescuit de piranha, ma pot declara campion la prins acesti carnivori pesti (gustosi de altfel, dar cu putina carne pe ei)!
Ca tot a venit vorba de mancare: super tare! Alina si-ar dori o bucatareasa peruanca! Dar eu cred ca si bunica ei gateste foarte bine! ;)
Din jungla am plecat la Iquitos unde trebuia sa dormim o noapteinainte de a pleca inapoi la Lima. Dixon, ghidul nostru din jungla, ne-a insotit la un fel de disco a lor, unde am baut cate o bere (btw, cand ceream o bere, ne aduceaau o bere si 4 pahare; asa se bea la ei; se uitau cam ciudatcand noi beamfiecare cate o sticla :D), am dansat... nu atat de sud-americn ca ei...
V-am zis ca mancarea este excelenta... femeile nu prea! Majoritatea au un fel de burtica si fundurile mari, dar asta cred ca este "cererea" aici!
Ne-am schimbat programul pe care-l aveam dupa jungla, astfel incat acum am ajuns in Paracas (am vazut o insula Ballestas cu lei de mare, pelicani negri, pescarusi, pinguini...), noaptea trecuta am mancat o salata pe malul Pacificului (prietenii stiu cu ce) astfel incat sunetul valului era cel mai fain pe care l-am auzit pana acum :))... iar in doua ore ajungem la Nasca!
V-am pupat!

Dupa 3 zile in jungla...

...suntem in Iquitos. Sunt multe de povestit, prea multe chiar si acum suntem pe fuga... Suntem bine.
Voi reveni cu detalii.
;)

Ce nu te omoara...

...te face mai puternic!

Cum ati vazut dimineata ne-am trezit cu noaptea-n cap... dupa un mic dejun bun (cand cred ca s-au speriat cei de la hotel cand ne-au vazut la 6 dimineata, dar noi bantuiam de la 4 ;)) ) am iesit in oras... Miraflores e un cartier mai cizelat, dar si aici domina zgomotul creat de masini. Este foarte interesant cum se acorda prioritate intr-o intersectie: eu inca nu am aflat; ne-an dat cu parerea un sfert de ora, dar nimic; am incercat variantele: de dreapta - nop, de stanga - nop, dupa greutate...nop, dupa ora, dupa... nu se stie cum, dar ne vom documeta pana plecam! Cert este ca se claxoneaza mai mult ca in Bucuresti, scurt si cu stil!
Am baut apoi o cafea pe malul Pacificului...ceatza (garua se mai numeste ma enerveaza la facut poze: Sergiu, asta nu m-ai invatat!), zgomotul valurilor, o prajiturica...toti am fost de acord ca ne-am putea obisnui cu asta. Apoi am cautat o agentie de turism...am gasit-o, am petrecut destul timp, astfel incat ne-am imprietenit deja cu cei de acolo, mai ales ca era si ziua de nastere a proprietarului... Ne-am rezervat tot, dar a fost obositor pentru ca depindeam de sosirea Danei, care nu stiam cand se va produce...si trebuia sa luam decizii in lipsa, facand doar calcule si supozitii
Intre timp s-a rezolvat, am putut lua legatura (dupa cum se poate vedea...pe blog), iar acum asteptam sa ajunga si ea in cateva ore ca sa reintregim echipa DAMA, pana acum doar AMA... :)
Este ora locala 21. Recu & Bonda au picat, iar eu astept sa ma vad cu Elena, verisoara unei prietene, ca doar sunt romani si in Lima!
Maine dimineata decolam spre Iquitos (am amanat plecarea cu o noapte pt a ne reintregi echipa), adica Amazon...pentru cei care aveti ghidul "Peru" de la Nat Geo dati la pag 33...sau asteptati sa va povestesc! ;)
Noapte buna!

Cu noaptea-n cap...

...asa ne-am trezit. Adica pe la ora locala 4 (la pranz in tara) Prin hotel nu misca nimeni, nici pe strazi, micul dejun incepe tooocmai la 6... Ne-a bulversat un pic diferenta de fus orar.
Am reusit sa luam legatura cu Dana si i-am trimis un mesaj de incurajare spre Caracas "... consiliul reunit pentru situatii de urgenta in america latina te sustine si are incredere totala in abilitatile tale de supravietuire. Intre timp noi incercam sa cucerim Iquitos..." Dana, te asteptam in 2012! (cineva ne va gusta sigur gluma)
Pe curand...

Lima, dupa peripetii vulcanice...

Suntem in Lima...
Dupa doua zile si un pic in Madrid si un zbor care parca nu se mai termina am ajuns in Lima...
Se pare ca stam sub semnul intarzierilor sau anularilor de avioane: am plecat cu intarziere din Bucuresti catre Madrid, am plecat apoi din Amsterdam cu intarziere catre Lima, s-au anulat zboruri catre Bucuresti din Madrid pentru cei  care se intorceau (copilutz, sper ca ai ajuns bine!), Dana a plecat cu intarziere si cred ca a pierdut legatura din Caracas la Lima (mai mult, in Madrid i-au furat telefonul si acum nu stiu cum ne vom mai reuni...daca vezi blogul, ti-am scris pe Facebook!)...
Madridul ne-a primit un pic neprietenos, cu "ploicica", dar vremea s-a mai indreptat astfel incat timpul petrecut acolo cred ca a fost unul fain (daca exceptam problemele de mai sus cu zborurile)... Clar ca e mai fain la Barcelona ;), dar si aici am vazut lucruri faine, ne-am imprietenit cu terasele, fetele au avut si o sesiune de cumparaturi cu succes, a iesit si soarele, am incercat sa intelegem si ceva din pictura la Prado (btw, idealul de femeie pictata in acea perioada tindea catre 90 de kg... hm...) Una peste alta, Madridul e de vazut doua zile. Am pozeee!
Multumesc Mihnea pentru comunicarea facuta! Si pentru sfaturile date de prietenul tau pentru Madid si Peru!
Zborul a fost lung si greu, plecarea la Amsterdam era cat pe ce s-o ratez, involuntar si voluntar...dar am considerat ca suntem mari si ne descurcam! In avion multi rusi se remarcau in multimea de natii, mai ales prin apetitul alcoolic... In rest, am vazut cateva filme, am ascultat muzica, am dormit, baut vin...am avut si cateva turbulente...
Suntem in Lima. Prima imagine de la iesirea din aeroport imi aminteste de Thailanda de anul trecut, cu zumzaiala de afara, "negocierile" pentru taxi, culoare... Sunt cam 20 de grade... Drumul de la aeroport la hotel iti arata o Lima saraca la periferie si o zona curata, Miraflores, cea in care stam si noi acum...La hotel ne-au intampinat cu o bautaura traditionala, nu pot s-o definesc foarte bine, asa ca o beau! ;) Sunt prietenosi... mai micuti de statura si brunetei, ma integrez in peisaj (cum ar zice cel putin un carcotas)!
In tara ar trebui sa fie dimineata, noi in curand ne pregatim de somn, dar dupa ce incercam si "bucataria" peruana; berea am incercato si... a trecut testul!
Maine seara ar trebui sa plecam Iquitos! Sa speram ca ne gaseste si Dana!
Voua zi buna, noua somn usor!
Pe curand!

Gata, se poate spune ca am plecat spre Peru!

Gata bagajul! A trebuit sa mai scot din lucruri:D, dar ma voi descurca cu ce am!

Anul trecut, in seara dinainte de a pleca in Thailanda & Cambodjia, un prieten si-a cerut prietena de sotie... Anul asta...nimic. Cred ca e criza si au taiat costurile inelului! ;))

Am inceput sa ma conectez la plecare in momemntul in care m-am apucat de organizat trusa medicala; nah, daca "ma joc" cu medicamentele, mi-a revenit aceasta sarcina... Se completeaza cu vaccinurile facute. Cred ca anticorpii, saracii, stau inghesuiti! :)

Mda...gata cu scrisul din tara!

Sa ne vedem/auzim/scriem... sanatosi!

Cu o zi inainte - Peru via Madrid

Mai e mai putin de o zi pana plec si inca nu m-am conectat la aceasta noua experienta. Nici bagajul nu-i facut decat pe o lista la care tot mai adaug si tai... Trebuie sa ma deconectez de la serviciu (mai am cam o ora, chiar daca e trecut d emiezul noptii, dar simteam nevoia sa iau o pauza...) ca sa pot incepe.
Plec obosit, poate maine sa ma odihnesc un pic pana plec...
Plec indoit; conjunctura ma cerea mai mult aici in aceasta perioada, insa la fel de bine stiu ca niciodata nu va fi momentul potrivit. Asta imi aminteste de o zicere: cel ce va astepta momentul perfect sa actioneze, nu va actiona niciodata! Asa ca...
Plec cu un sentiment ciudat: ca nu ma voi mai intoarce! Haide, mah, nu scapati asa usor de mine, deci nu va bucurati prea tare!
Probabil ca daca as fi scris acest post maine ar fi sunat altfel! O sa scriu unul si maine sa vedem ce iese!
Noapte buna!

PS: Nu sunt Francisco Pizarro González, dar merg sa descopar Peru!

Peru program

8 mai - Bucuresti > Madrid
9-10 mai - Madrid
(plus Real Madrid - Athletic Bilbao bonus, sper...)
11 mai - > Lima
12 mai - > Iquitos
13-15 mai - Amazonian Trip
16 mai - > Cusco (via Lima)
17 mai - Cusco > Aquas Calientes
18 mai - Machu Pichu > Puno
19-20 mai - > Puno/Titicaca
21 mai - > Nasca
22-24 mai - Lima
24 mai - > Madrid > Bucuresti

Peru, via Madrid... numaratoarea inversa a inceput!

"Primul pas. Adica am luat biletele de avion... :D Al doilea pas a fost sa vedem un documentar National Geographic despre Machu Picchu... (însemnând "vechiul pisc" în limba Quechua)... "

Asta scriam anul trecut in momentul in care am facut primul pas important. De atunci am facut mai multi: ne-am organizat programul pe zile, rute, program, transport si, cu 10 zile inainte de plecare, lucram la detalii...

Bucuresti> Madrid> Lima> Iquitos (Amazon)> Cusco (Machu Pichu)> Puno(Titicaca)> Nasca> Lima> Madrid> Bucuresti... Cum suna?

Blogul a fost creat doar pentru a va avea mai aproape in calatoriile de descoperire a lumii si va fi folosit doar pentru asta. Voi incerca, la fel ca anul trecut in Thailanda si Cambodjia, sa va tin la curent si de la fata locului...

În inima unui lanţ de munţi acoperiţi de un dens covor vegetal, Machu Picchu domină de mai bine de cinci veacuri îngusta şi adânca vale a raului Urubamba .Acest cadru natural excepţional a făcut din cetatea incaşă situl cel mai spectaculos din vechiul Peru. Inalţat pe la 1450 suveranul incaş Pachacuti, Machu Picchu a fost în chip brutal abandonat de locuitorii săi în 1572, apoi uitat. A fost redescoperit în 1911 istoricul Hiram Bingham, ale cărui teorii asupra sitului s-au bucurat multă vreme de autoritate. Machu Picchu numără cam 200 de clădiri, cel mai adesea în formă de patrulater, care nu au, în general, decât un singur etaj şi nici o despărţitură interioară. Construcţiile cele mai marcante sunt Torreon sau observatorul astronomic în formă de semicerc, folosit pentru determinarea datelor importante ale calendarului şi Intihuatana, sau cadranul solar. Micul oraş poate găzdui între 500 şi 1.000 de persoane, cifră modestă dacă o comparăm cu cei 200.000 de locuitori pe care îi număra, fară îndoială, pe atunci Cuzco, capitala...