"Iertati-mi indrazneala, vorbind despre India dupa o excursie de
o saptamana este ca si cum as descrie oceanul dupa ce am muiat putin degetul in
el. Ghizii ne-au asezat pe circuitul gandit cu grija, marcat de trei puncte
esentiale, orasele Delhi, Agra si Jaipur, urmarind un traseu in partea de nord a
tarii, supranumit Triunghiul de Aur al Indiei. Itinerariul nostru este presarat
cu mosteniri din era marilor moguli. Cea mai pretioasa ramane Taj Mahal,
mausoleul ridicat de imparatul Shah Jehan in memoria iubitei sale sotii Mumtaz
Mahal. Aceasta minune intre Cele Sapte Minuni Ale Lumii e un martor solitar de
marmura imaculata ce despica suvoiul impestritat de contrastele intalnite la tot
pasul in India - culori, mirosuri, gusturi - toate expresii ale unei
diversitati infinite intre extremele careia sunt cuprinse mii de nuante fine.
Cersetorul care te implora la scara autocarului, cei fara adapost dormind pe
borduri umbrite, comerciantul care refuza orice bacsis, patronul ospitalier cu
gusturi fine, studentul ce vinde suveniruri la suprapret, hamalii care se
garbovesc fericiti pentru cateva rupii, ghidul cu engleza de Discovery Channel,
femei in sari-uri colorate, vaci rumegand plictisite in traficul nebunesc,
oameni sfinti desprinsi de lumea materiala, ei si multi altii, vreo 1,2
miliarde, sunt suflarea Indiei de necuprins. Ratacind pe stradute intesate de
lume m-am trezit intr-un furnicar aparent haotic in care individul are totusi un
rol precis, servind comunitatea si cultivandu-si totodata sinele, ca intr-un
organism urias intors pe dos precum un deget de manusa, ce isi expune tesuturile
vii tuturor vitregiilor, unde fiecare om devine o celula externalizata fiintei
careia ii apartine, luptand pentru supravietuirea sa si a intregului. Aceasta
vanzoleala te digera pe nesimtite, sadind un sentiment bizar de apartenenta la o
mare familie." (Bogdan Croitoru)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu