India - ziua 2: Spre Dehli? Așa credeam si eu...

Am lasat Varsovia in urma prinzand legatura din Munchen spre Dehli... Deci totul parea ok... Mai putin faptul ca nu am putut dormi nici macar o secunda tot drumul. Nici o problema, aveam sa ajung la o performanta interesanta: 4 ore de somn din ultimele 60!

In avion toate natiile pamantului mergeau spre India, fiecare cu motivul/regasirea lui,  insa toti nerabdatori sa termine odata zborul asta lung si aplatizator de funduri... Coboram spre Dehli...urechile pocnesc...11000 m... 8000... 2000... 3000...si din nou 11000! Nu vom ateriza pentru ca este ceata si vizibilitatea sub 50 de metri! Noua noastra destintie: Mumbai (sau Bombay cum i-ar fi spus spaniolii... totusi portughezii parca... "golfului bun")... Aici s-a luat decizia dupa 3 ore ca nu ne vom intoarce la Dehli, ci ca vom ramane minim 15 ore in capitala bolliwoodiana... Nu e o mare problema pentru noi pentru ca nu aveam ceva foarte fix incat sa nu putem schimba programul, dar altii au conexiuni, intalniri sau pur si simplu le incepe concediul dupa un program bine stabilit. Nimeni nu comenteaza.

Dupa faza hilara cu autoritatile indiene care ne-au oprit pasapoartele si ne-au verificat de 4 ori pe aceeasi lista "trasa la copiator" am fost dusi la hotel (foarte ok, btw), autocarul scanat de vre-o bomba, intrarea la hotel pe poarta de securitate, bagaj verificat... Ultimele ore au creat un grupulet "latin": noi, un italian - Soldano - si un cuplu matur de mexicani (el, Luiz Castillo - un om foarte fain...ce ne asteapta in Mexic acum! :) O continuare normala a mesei picante din avion a fost picanteria indiana a mesei de la hotel. Nu stiam cand vom pleca spre Dehli (dar aveam minim 15 ore) asa ca am plecat sa descoperim Mumbaiul. Taxiul avea ca tinta Gate of India si Insula Elefantilor... Pe a doua am rata-o odata cu "închiderea programului"... Am luat-o la pas prin centru... Imaginile oferite iti dau subiecte pentru fotografii, insa unele sunt prea incarcate emotional si prefer sa nu le fac! :|.

Soferul de taxi vorbesti engleza cantat, singura diferenta intre el si ceilalti fiind ca el nu stie tot cantecul! :)) Ne intelegem greu cu el intr-un oras de 10 ori mai mare decat Bucurestiul, dar e funny! Italianul nostru, Soldano (prieten cu Celentano... de fapt, cantaretul cat pe ce sa-i fie socru :D), n-a mai rezistat si a inceput sa claxoneze indieneste...adica la 5 secunde!

Dusul din hotel a fost o incercare timida de a spala mizeria acumulata. Am inceput altfel decat planificaseram. Am fost surprinsi! Asa cum ne asteptam sa fim...Adorm. Poate maine plecam la Dehli...

Noapte buna.